Despre performanta

Aplicata la nivel organizational sau individual, una din functiile-cheie ale managementului este masurarea si deopotriva managementul performantei. Intre idee, actiune si rezultate trebuie intreprinsa o calatorie. Si poate cel mai folosit termen in viata de zi cu zi pentru a reflecta progresul acestei calatorii si ale rezultatelor sale este „performanta” (Brudan, 2010).

Definirea „performantei” poate fi dificila datorita interpretarilor polivalente existente.

Precum in cazul managementului performantei, termenul performanta poate fi folosit la diferite niveluri (performanta personala, performanta individuala, performanta de echipa, performanta organizationala), pentru a exprima realizari generale (precum performanta in sport), sau pentru a reflecta un punct de referinta fata de colegi. O perspectiva curenta asupra termenului „performanta”, rezumata din Merriam-Webster’s English Dictionary ii reflecta natura polivalenta:

1. a: executarea unei actiuni; b: o actiune dusa la bun sfarsit: fapta, isprava;

2. : indeplinirea unei cerinte, promisiuni sau cerere: implementare;

3. a: actiunea de a reprezenta un personaj intr-o piesa; b: o prezentare publica sau o expozitie: eficienta; 

4. a: abilitatea de a face performanta; b: felul in care functioneaza un mecanism;

5. modul de a rectiona la stimuli: comportament;

6. comportamentul lingvistic al unui individ: cuvant; de asemenea: abilitatea de a vorbi o anumita limba – comparativ cu competenta.

Performanta in literatura de cercetare a managementului

Literatura cercetarii managementului contine cel putin trei articole „inradacinate” care analizeaza termenul de „performanta” si folosirea sa: Lebas (1995), Wholey (1996) si Folan - Brown (2007).

Lebas (1995) caracterizeaza performanta ca fiind orientata spre viitor, proiectata sa reflecteze particularitati ale fiecarei organizatii / fiecarui individ si care are la baza un model cauzal unind componentele si produsele. O afacere „de succes” este una are isi va atinge obiectivele stabilite de catre coalitia manageriala, nu neaparat una care le-a atins. Astfel, performanta tine atat de capabilitate, cat si de viitor (Lebas, 1995).

Pentru Whooley (1996), masurarea este necesara, performanta nefiind o realitate obiectiva, asteptand undeva sa fie masurata si evaluata, ci o realitate construita social care exista in mintile oamenilor, aceasta daca exista undeva. Are diverse interpretari si poate include: componente, produse, consecinte, impact si poate fi de asemenea legata de economie, eficienta, efectivitate, efectivitatea costurilor sau echitate. Atat Lebas (1995), cat si Whooley (1996) considera performanta ca fiind subiectiva si interpretativa, nu in ultimul rand, fiind legata de liniile costurilor.

Semnificatia si continutul termenului performanta in cercetarea performantei in afaceri este discutata cuprinzator de Folan (2007) care subliniaza trei prioritati sau obiective de guvernare ale performantei.

• In primul rand, performanta trebuie analizata de fiecare entitate in limitele mediului in care se decide a se opera. De exemplu, performanta unei companii are nevoie sa fie analizata pe pietele pe care aceasta opereaza si nu pe acelea care nu sunt relevante operatiunilor sale.

• In al doilea rand, performanta este intotdeauna legata de unul sau mai multe obiective stabilite de catre entitatea a carei performanta este analizata. Deci, o campanie isi evalueaza performanta pe baza obiectivelor si tintelor stabilite si acceptate intern si nu pe baza acelora folosite de corpuri externe.

• In al treilea rand, performanta este redusa la caracteristicile relevante si de recunoscut. De exemplu, caracteristici cum ar fi „abilitatea de a folosi produse de birou” sunt irelevante si de nerecunoscut. Pentru a crea conditii optime pentru atingerea performantei dorite, aceste prioritati trebuie sa fie inrudite, in aliniere.

Referinte

• Brudan, A. (2010), Rediscovering performance management: systems, learning and integration, Measuring Business Excellence, Vol. 14, No. 1, pp. 109-123.
• Folan, P., Browne, J. & Jagdev, H. (2007), Performance: Its meaning and content for today's business research, Computers in Industry, Vol. 58, Nr. 7, pp. 605-620. 
• Lebas, M., J. (1995), Performance measurement and performance management, International Journal of Production Economics, Vol. 41, Nr. 1-3, pp. 23-35.
• Merriam-Webster Incorporated (1994), Merriam-Webster’s Dictionary of English Usage, Merriam-Webster Incorporated Publishers, Springfield, MA.
  
• Wholey, J., S. (1996), Formative and Summative Evaluation: Related Issues in Performance Measurement, American Journal of Evaluation, Vol. 17, Nr. 2, pp. 145-149.